Portalul comunelor www.comune.ro - Reclama ta aici - peste 25000 pagini
 
 
« Inapoi la judet Actualizat la: 08 Feb 2011 Azi este: 23 Oct 2017
Comuna Sanger TITLU Sanger

Comuna Sanger - Judetul Mures

ASEZARE COMUNITATE ECONOMIE ADMINISTRATIE SPONSOR
Pozitia in judet
harta Sanger
Nume: Sanger
Tip: Comuna
Judet: Mures
Provincie: Transilvania
Zona relief: Podis
Suprafata: 5151 Ha
Locuitori: 2530
Anul atestarii: 1330
Alt nume: Sangerul de Campie
Ziua localitatii: 8 sept-Sfanta Maria mica
Localitati infratite:
Stema
Stema comunei
Sate componente: Sanger, Cipaieni (fost Chimitelnic), Dalu, Barza, Vale, Pripoare, Zapodea, Valisoara.
Cuvinte cheie:

sanger,mures,transilvania, 1330,campia sarmasului,colinele ludusului,Cipaieni, Dalu, Barza, Vale, Pripoare, Zapodea, Valisoara.


ISTORIE

Istoricul asezarii:

Evenimente istorice locale în legende

 

            Pentru cunoasterea evenimentelor istorice locale este nevoie sa amintim anumite legende care se pastreaza în memoria batrânilor din sat si care, majoritatea, au un anumit sâmbure de adevar fiind, unele dintre ele verificabile prin diferite documente.

            Prima legenda este aceea a denumirii satului pentru care  în sat se vehiculeaza mai multe variante:

  • prima varianta spune ca numele satului, Sanger, ar deriva de la o padure mare din apropiere în care se gaseste un arbust cu numele de sânger. Din tulpinile ajunse la maturitate se pot confectiona obiecte curbate din lemn. Se presupune ca era folosit si pentru arcuri de lupta. Arbustul mai este folosit pentru confectionarea unor maturoaie cu care se matura prin curte sau prin grajduri, sau pentru confectionarea unor cosuri cu care se pot transporta diferite materiale din gospodarie. Este interesant ca oamenii mai batrâni stiau sa confectioneze din tulpinile acestui arbust si alte obiecte decorative sub forma de cosulete mici pentru oua de pasti s-au pentru covrigi pentru craciun.
  • a doua varianta spune ca undeva pe teritoriul satului a avut loc o lupta între doua armate (nu se stie care) si datorita multimii mortilor apa care trecea prin mijlocul satului avea culoarea rosie din cauza sângelui care s-a scurs.
  • a treia varianta sustine ca numele provine de la un deal înalt din partea de sud a satului, numit delul Ticui, unde a fost pe vremuri o manastire veche si ale carei turle se vedeau de la mare distanta. Primii maghiari care au venit în vechime, si care erau impresionati de maretia turlelor, ar fi atribuit locului numele de ,,semnul sfânt", care în pronuntare libera ar suna ca si vechea denumire a satului în limba maghiara. Trebuie mentionat faptul ca pe dealul unde se crede ca ar fi fost manastirea se mai gasesc si in prezent bucati de piatra alba, fasonata.
  • a patra varianta, spune ca numele satului ar veni de la un oarecare calugar care a trait în padurile din apropiere si care ar fi avut numele de Gelert sau Gerasim. Datorita faptului ca acest calugar a fost considerat de catre oamenii locului, sfânt, adica sfântul Gelert sau sfantul Gerasim de aici s-a format numele satului.

 In monografiile existente, întocmite în diferite perioade istorice,  nu s-a ajuns la un punct comun privind numele satului, fiecare sustinând cu argumente una sau alte dintre variante, dar care nu reusesc sa convinga datorita putinului sau inexistentului material istoric.  Ramâne ca pe viitor sa mai apara si alte date care ar putea sustine sau infirma cele cunoscute.            
Se mai spune de catre batrâni ca demult, demult a trecut prin sat drumul romanilor care veneau de la Turda si mergeau la Tg. Mures. Cautând documente care sa ateste sau sa infirme cele spuse de batrâni am aflat ca între Sânger si Papiu Ilarian, sub un deal, s-au gasit materiale arheologice de factura romana, caramizi, fragmente de vase, numeroase blocuri de piatra, unele chiar cu inscriptii, dar care multe dintre ele au disparut. In muzeul de istorie de la Alba Iulia se pastreaza un altar cu inscriptie a unui veteran din legiunea a-V-a Macedonica gasit pe dealul dinspre localitatea Papiu Ilarian. Se poate spune ca legenda ar avea un sâmbure de adevar, pastrat de memoria oamenilor locului.

            O alta legenda locala spune ca la revolutia din 1848 în localitatea Sânger au fost peste 100 de morti - este interesant ca aceasta cifra se regaseste si în unele documente memorialistice referitoare la revolutie dar nu se precizeaza alte amanunte, desi Sangerul e  a doua localitate dupa orasul Tg. Mures ca numar de morti. Nu am gasit nici o informatie in arhivele primariei sau al bisericilor despre acest lucru, in schimb sunt mai multe referiri in memoriile fostilor participanti la revolutie.  Cunoscutul calator maghiar Orban Balasz, intr-o cunoscuta lucrare a sa referitoare la tinutul secuiesc face referire si la Sanger. Din descrierea facuta am dedus ca a fost efectiv in Sanger, deoarece descrie corect pozitia diferitelor forme de relief ale satului. El afirma un lucru interesant - revolutionarii romani din Sanger ar fi arestat intreaga familie a grofului Beteg si ar fi trimis-o la Blaj. Aici, cu ajutorul banilor familia grofului a fost eliberata si in scurt timp a ajuns la Turda. Groful, care avea si o inalta functie administrativa, a luat un detasament de voluntari secui si fosti angajati ai lui si, inarmati, au venit la Sanger. In acest moment s-a declansat teroarea fiind impuscat oricine a fost gasit in sat.  Deasemenea au dat foc bisericilor greco-catolice si ortodoxe, caselor parohiale, scolii, magazinului cooperatist si numeroase case. Revolutia din 1848 a avut un rasunet deosebit în Sânger, dovada fiind faptul ca un fiu al acestui sat, juristul Gregorie Olaru, a fost numit de catre comandantul Legiunii de câmpie, Alexandru Batrâneanu, comandant, tribun, peste revolutionarii din satele din jur.

Documente istorice: arheologice, numismatice, arhive

 

 

            Pentru a studia care a fost evolutia numelui satului de-a lungul istoriei am gasit ca  localitatea a purtat diferite denumiri, dar care toate au fost traduceri ale numelui Sânger în diferite limbi ale vremii si cu diferite grafii: latina, maghiara, germana.  Prima mentiune este din 1328 ca "poss. Scengyel", în 1333 "sacerdos de Zengyel", în 1334 Stengel, în 1464 Zenthgel, în 1478 Mezewzengyel, 1491 Mezewzengel, 1500 Zenghyel, 1513 Zengyel, 1519 Zenghel,

1522 Mezew Zenghyel, 1585 Zengiel, 1587 Meszeoszengyel, 1661 Szengel, 1733 Szentgyel, 1750 Mezei Szentgyol, 1760 Mezo Szengyel, 1824 Szinser, 1850 Szindser de pe Kampie, 1854 Mezo-Szengyel, Sanjeru de pe Campie.

            Este interesant de notat ca localnicii pronunta cuvântul Sânger la fel cum se pronunta în zona toate cuvintele care contin grupul ge, adica o forma specifica acestei zone, o forma intermediara între ge-gie-dge-dgie, fapt care a facut ca la transcrierea în limba latina, maghiara sau germana sa nu fie corespondent si sa se scrie o varianta asemanatoare, aproximativa. Faptul ca i s-a mai adaugat si Mezei, Mezo, de pe Kampie, de pe Câmpie este pentru a-l deosebi de o alta localitate din estul Reghinului care purta numele de "de padure". Aproape toate localitatile din aceasta zona a câmpiei au purtat sau mai poarta alaturi de numele los si "de câmpie".    

 Documentul care atesta prima mentiune a localitatii Sânger este publicat în Documente privind istoria României, seria C, Istoria Transilvaniei  si a fost scris la 1 august 1334.  Din studierea actului, s-a dedus ca actul original a fost emis în anul 1328, de Cancelaria  voievodului Transilvaniei, Toma de Szecseny (1322 - 1342) si este reconfirmat de catre Capitlul de la Alba Iulia.  In acest document este vorba despre o delimitare a unei suprafete de pamânt între doua persoane.  Acest document consemneaza faptul ca Gheorghe, fiul lui Stefan, Ladislau si Ioan, fiii lui Petru din Sânger (scris Scengyel) s-au înfatisat voievodului Toma, la Turda, pentru a face dreptate în legatura cu o suprafata de pamânt din aceasta localitate, care, dupa dreptate, trebuie sa le revina lor, ei fiind mostenitorii legali. Din text se deduce ca localitatea Sânger a existat si înainte de aceasta data de mentionare, deoarece cei trei  spun ca erau minori în momentul când unchiul lor a luat în administrare pamântul iar acum sunt de o vârsta care le permite sa-l administreze ei singuri. Se mai spune  ca din cauza greutatilor si a primejdiilor drumurilor reclamantii nu pot ca sa prezinte privileghiul si nici nu îndraznesc sa-l poarte cu ei.   Din text se mai deduce ca reclamantii nu au putut sa intre în posesia pamântului din cauza împotrivirii unor oameni rai, care s-ar putea sa fie tocmai satenii care au fost deposedati de pamânturile lor. Este interesant ca o mentiune asemanatoare, din 8 octombrie 1348, am gasit si referitor la localitatea Ludus - este vorba tot despre o împartire a unei mosii, care în partea ei de sud este mentionat ca proprietar  Ladislau fiul lui Petru din Sânger precum si Gheorghe, fiul lui Stefan de Sanger, nobili, care ar putea fi acelasi cu cel din 1328, si, în acelasi mod, acesta se plânge ca nu a putut sa intre în posesia pamântului din cauza unor oameni rai. Se poate spune ca voievodul Transilvaniei facea donatii în pamânturi unor oameni care l-au servit cu diferite ocazii, si ca acele pamânturi erau ale obstii satesti sau ale locuitorilor din sat. In acest fel încet, încet, locuitorii vor fi deposedati de pamânturile pe care le aveau din stramosi si din tarani liberi vor deveni iobagi sau jeleri, iar pamânturile vor ajunge sub diferite forme în posesia nobililor. 

            Un alt document, care într-un fel întareste pe cel din 1328, este cel numit "Socotelile lui Iacob al lui Berengariu si Raimund de Bonafato, Strângatorii dijmelor pe 6 ani din regatul Ungariei", acesti ani fiind 1332-1337, socoteli din care reies obligatiile unor localitati din Transilvania printre care face referire si la Sanger. Este consemnat ca Pavel, sacerdos de Zengyel a a platit dijma în suma de 12 dinari si 9 liliati, pentru anul al doilea, deci 1333. In lista pentru anul al treilea, deci 1334, apare din nou acelasi Pavel din Stengel, care a platit acum 11 dinari si 9 dinari montani. Analizându-se marimea sumelor  datorate bisericii catolice si cele datorate regatului maghiare se poate deduce ca localitatea era printre cele mai mari din zona, chiar înaintea Ludusului si ca era locuita în marea majoritate de catre români, care erau ortodocsi si nu datorau taxe bisericii catolice. Pentru a plati o suma atât de mare regatului ungar era necesar ca localitatea sa fie mare, sa fie închegata si mai ales sa fie mai veche, deoarece nu putea sa apara peste noapte si sa fie impusa la dijme catre rege.

            Aici ar mai fi de adaugat ca în "Sematismul veneratului cler al Archidiecesei metropolitane greco-catolice de Alba-Iulia si Fagaras pre anul domnului 1900", la pagina 386, se mentioneaza ca "urme despre Sânger avem înca de pe la an. 1310. Atunci adeca, comuna a purtat un  proces mare cu Mures-Bogata." si se mai continua cu informatia "(Vezi Feher v.5 pag 447), dar nu am putut cerceta mai amanuntit.       In biblioteca Szeceny din Ungaria se pare ca ar exista un document de la 1333 în care se vorbeste despre un  proces din 1310, motivul fiind hotarnicirea vecinatatilor mosiei Sânger si Bogata. Cu regret ca nu am putut afla mai multe - ar fi interesant de aflat, fiindca ar muta prima atestare cu 18 ani mai înainte.

            Urmatorii ani nu pot fi analizati deoarece nu prea sunt documente - se stie cert ca începând cu anul 1650 toate satele dintre Ludus si Zaul de Câmpie, deci si Sânger, au fost în posesia principelui Transilvaniei Francisc Rakoczi  (1652-1676). Acesta nu a domnit în realitate, fapt care se pare ca l-a determinat sa înstraineze mosiile, sub o forma oarecare, astfel ca ele ajung, începând cu anul 1662,  în posesia marelui latifundiar Mihail Apaffy, si el viitor principe, care le stapânea cu drept regal.

            In 1773 se arata ca pe mosia Ludusului, de care apartinea si Sângerul, pe lânga iobagi, care existau de mult timp, mai erau si curalisti, adica tarani care aveau în folosinta o suprafata de pamânt din pamântul nobiliar. Curalistii aveau o stare economica putin mai buna decât a iobagilor, deoarece aveau voie ca sa creasca animale pe care sa le valorifice.

            La 31 ian. 1784 împaratul Iosif al II-lea da Decretul de înfiintare a regimentului de granita cu sediul la Alba Iulia, iar cei care se inrolau în acest regiment  aveau anumite scutiri de dari în schimbul pregatirii militare. Din zona Ludusului, adica si din Sânger, au luat calea recrutarii multi barbati care sperau într-o viata mai buna. S-au adunat în Ludus, la centrul de recrutare, dar au întâmpinat greutati si piedici din partea autoritatilor care îsi vedeau forta de munca plecata, astfel ca au avut loc diferite altercatii care l-au determinat pe pretorul local sa scrie un raport catre comitele din Turda în care sa afirme ca taranii beau în cinstea rasculatilor care vor veni, anticipând viitoarea rascoala condusa de Horea, Closca si Crisan. Nu am gasit documente care sa arate explicit miscari în aceasta zona, dar faptul ca pe drumul ce lega Turda de Târgu-Mures patrula permanent un detasament de armata spune foarte multe.

            Revolutia din 1848 a ramas în traditie ca un moment al unor sacrificii deosebite pentru sat, documente din acea vreme aratând ca au murit un numar de peste 100 de oameni. Acest lucru este posibil deoarece asa cum spune istoricul Iakab Elek centrul celei mai puternice agitatiuni a fost Budiul de Câmpie si apoi în Sânger, Dileul Român, Pogaceaua, Atintis, Bogata - sate care sunt doar peste un deal sau doua de Sânger. De interes este si faptul ca preotul greco-catolic din timpul revolutiei, Iosif Turcu, era unul din fii protopopului de Catina. Protopopul de Catina a fost omorât si el de catre garzile militare secuiesti, la fel cum a fost omorât si fiul sau mai mic, prins alaturi de tribunul Alexandru Batrâneanu din Balda si vicetribunul Vasile Simonis din Sarmas si spânzurati la Someseni, langa Cluj. Ar fi explicabil astfel ca a fost cineva care a agitat populatia satului, altfel nu ar fi fost atâtia martiri în sat.  Dintre cei care au participat efectiv la revolutie am gasit doar câteva nume: cel mai important este Grigorie Olaru, care era tribunul zonei cuprinse între Sânger, Zaul de Câmpie, Valea Larga si Triteni din jud. Cluj, adica aproximativ 15 sate mai mari. Grigorie Olaru a fost coleg de studii cu Alexandru Papiu Ilarian si Alexandru Batrâneanu la Cluj, fiind de profesie jurist absolut dupa cum se specifica în documentele gasite asupra lui Batrâneanu când a fost arestat. Comandantul revolutionarilor din sat era Bogatan.

            Mentionat ca despre o parte din evenimentele din timpul revolutiei din 1848, stim dintr-un Memorialu scris de preotul greco-catolic Gheorghe Florianu care a consemnat evenimentele parohiei Sângerului începând cu anul 1800 si pâna în anul 1905. 
            Materiale arheologice descoperite pe raza localitatii Sânger sunt foarte putine  si chiar si acelea care sunt prin diferite muzee din tara nu au date complete privind locul unde s-au gasit.

            Pe un deal dintre Sânger si Papiu Ilarian a fost descoperite fragmente ceramice si o cana prevazuta cu toarta datata ca fiind din epoca primitiva, mai precis din neolitic, aproximativ anii 4500-2500 aH        . Tot în aceeasi zona s-a gasit un fragment de ciocan din piatra din neolitic si o unealta de piatra de forma patrata, slefuita, tot din neolitic. Pentru prima vârsta a fierului, mai precis 800-300 aH, tot în aceeasi zona s-au gasit, în anul 1902, fragmente ceramice groase, de culoare rosie, cu proeminente si fragmente ceramice de culoare cenusie ornamentate cu linii.   

            Pe teritoriul actual al satului s-au gasit obiecte care atesta vechimea localitatii. Astfel, a fost descoperit in sec.XIX un  torques (colan) din argint, realizat dintr-o bara torsionata, rasucita, cu capetele libere, ornamentate intr-o stilistica hibrida (cap de sarpe, cap de pasare) datat in Latene III, dacic, (sfarsitul sec.I a Chr- sec. I d.Chr), precum si o moneda romana din timpul lui Filip Arabul, deci aproximativ anul 250 en, cu câtiva ani înainte de retragerea romana din Dacia, cu inscriptia "PROVINCIA DACIA".

             In hotarul Bârza a fost descoperit un mosor din lut rosu (probabil fusaiola) si un vas miniatural din lut, considerate ca fiind din neolitic. Chiar si numele de Bârza este un nume cu vechi conotatii, despre care se afirma ca ar fi de factura slava.

            In partea de NV a satului, în locul numit Cânetele a fost descoperit în anul 1845  un tezaur de monede romane imperiale, dintre care 20 de piese se afla in prezent la Muzeul de Istorie al Transilvaniei din Cluj-Napoca. De aici mai provin, în acelasi muzeu, mai multe obiecte din epoca romana, carora li se adauga fragmente ceramice, rosii si cenusii, gasite in anul 1981. Probabil aici a fost o asezare romana rurala, din care provine tezaurul monetar. In partea satului numit Dahu a fost gasita o moneda romana, imperiala, din bronz, neidentificabila din cauza starii accentuate de uzura si nu se cunosc nici împrejurarile descoperirii ei.

            In anul 1974 au fost descoperite, fara precizarea locului,  de catre  Olar V. Ioan, student la Institutul Teologic, un numar de cinci monede de argint, din care una emisa la Roma de imparateasa Faustina in anul 141. Copia xerografiata a acestei monede se afla în minimuzeul scolii.

            Mai trebuie mentionat ca la scoala a existat un mic muzeu numismatic cu monede foarte vechi si diferite alte materiale arheologice care au fost predate unui grup de cercetatori de catre profesorul de istorie de atunci. Nu se mai stie nimic de soarta lor.

 

 

 

            



CULTURA

Cultura:

Traditii si obiceiuri:

Personalitati si cetateni de onoare:

SERVICII PENTRU TINE
SERVICII SOCIALE

Invatamant:

Culte:

Sanatate:

Sport:

Timp liber:

Diverse:

Date protectia mediului:

english versionSummary
PRELUAREA MATERIALELOR - CONDITII
Custom Search
Materialele publicate pot fi preluate si postate pe internet, in site-uri, presa online sau alte tipuri de prezentare, in conditii normale prin RSS, Facebook, Twitter. Preluarea manuala consta in maxim 6 randuri si link de continuare pe materialul respectiv. Se va specifica Denumirea comunei cu link spre pagina ei. .
Hartile judetelor, provinciilor istorice si cele fizice ce insotesc prezentarile nu fac obiectul preluarii! .
Fotografiile marcate cu drepturi de autori pot fi preluate numai cu acordul autorilor! .
Se interzice modificarea continutului materialelor preluate.
Administrator portal

SUS
noutati


 
vivacredit.ro
 
 
Sentimente.ro
 
 
 
 
 

SomProduct
 
Portalul satelor logo sate SATE.RO
 
 
 
 
judetul arges judetul maramures judetul brasov judetul tulcea judetul prahova Piatra Alba-La Grunj si Focurile vii galerie membri comune judetul Constanta galerie judete
 
 

 
 
vola.ro%20
 

watchshop.ro%20
extractdeplante.ro
SexShop.ro



Plafar
***||comuna, judet, provincie istorica, primarie, web, harta | Portalul comunelor este o enciclopedie web parte din Infogrupul comunitatilor si prezinta comuna, sate componente, comunitate locala, harta, judet si provincie istorica, primarie si consiliu local, turism si hoteluri, galerii foto! ***||Literatura Mircea BatranuLiteratura Mircea Batranu, Blogul de literatura prezinta în pagini separate Proiectul literar Pacatele vointei, Proiectul serial De vorba cu sotia mea, Proza scurta, literatura romantica si fantastica, schite, momente, scenarii, nuvele, povestiri, romane. ***||Poveste de pe net-3D Cartea iubirii; Proiectul literar Pacatele vointei. O poveste de dragoste nascuta pe net, despre dorinta, daruire, pasiune si iubire sub semnul runei Perthro ai al curcubeului! Intre agonie si extaz! ***||Nea Vasile si japonezul Cartea cunoasterii, Nea Vasile si japonezul, omul pamantului si omul lunii; cea mai mare descoperire a omenirii, despre secretul si dreptul pamantului! ***||Poker la Finisterre Cartea sperantei. Despre Calea vietii si Calea spiritului la capatul lumii, la Finisterre sub semnul runei Ansuz. Despre cea mai mare experienta a omenirii! ***||Carierista, cartea interzisa Cartea rostului! O carte despre razvratirea codului feminin si infernul lumii de azi! ***||Analistii Cartea Cautarii este un omagiu adus analistilor si cercetatorilor, celor ce gasesc portile spre civilizatia viitorului si se afla sub simbolul buddhist al „Nodului fara sfârsit”- shrivasta, al miracolelor universului si al vietii eterne. ***||Ciclopul, varanul si presedintele Cartea datoriei este o carte despre onoare sub semnul magic al heptagramei; ***||Pastile si tablete Mircea Batranu Pastile si tablete despre lumea de azi.

© 2006 - Comune.ro
Toate drepturile rezervate
Design si Programare Web
Digital ContrastDigital Contrast

eXTReMe Tracker


PageRank
Review comune.ro on alexa.com