Istoricul asezarii:

Prima atestare documentara, reliefata in lucrarea lui Alexandru Stefanescu, intitulata «Gorjul istoric si pitoresc» se mentioneaza ca in jurul anului 1400 e.n. Gorjul a pierdut la nord Hategul si la est Alunul, trecut in teritoriul Valcii, ulterior mentionandu-se faptul ca satul Alunu a apartinut de mai multe ori si Gorjului si Valcii.

Intr-un alt document, datat din 10 februarie 1525, Radu Voievod, domnul Tarii Romanesti confirma satul Alunu manastirii Bistrita «ca sa le fie un sat anume Alun cu tot hotarul si cu toate hotarele si cu toate mosiile». Acest act este semnat printre altii si de «Jupan Radu, mare comis», probabil ctitorul acestei manastiri.

De asemenea, intr-un hrisov din anul 1502 prin care satele Rosia, Igoiu si Alunu sunt atestate ca fiind punctul de intalnire al hotarelor dintre aceste sate sub denumirea de Brumalinul.

Satul «Alun» il mai gasim mentionat in documentul din anul 1611 (7119 februarie 27) prin care Radu Voda Basarab confirma lui Preda, «mare slujer» stapanirea pe jumate din averea lui Cazan din Baia de Fier, Ciuperceni si Alun.

De asemenea, printr-un hrisov al lui Radu Voda Mihnea din anul 1613 (7121 mai 28) aflat la Muzeul Gorjului si mentionat de Alexandru Stefanescu in lucrarea «Documente slavo-romane» este atestat si satul Coltesti.

Din surse demne de incredere, documentar, vechimea satelor comunei Alunu se inscrie intre 1400 (Alunu) si 1568 (Igoiu).

Revolutia lui Tudor Vladimirescu pe aceste meleaguri este reliefata si de existenta umui punct numit «la Panduroaica» precum si a unei familii Panduru, ceea ce dovedeste ca si unii locuitori ai comunei au participat la aceasta miscare revolutionara si care dupa inabusirea acesteia si uciderea lui Tudor Vladimirescu s-au imprastiat prin paduri fiind urmariti ca raufacatori.

Rascoala din anul 1907 nu a avut un rasunet major in Alunu, deoarece putinii proprietari de mosii (Aluneanu, Sandulescu, Comanescu) nu au avut probleme majore cu locuitorii comunei.

Primul razboi mondial, precum si perioadele imediat urmatoare nu au avut repercursiuni majore asupra localitatii, toata activitatea politica interbelica rezumandu-se la doar cateva nuclee fara importanta deosebita.

Cel de-al doilea razboi mondial, ca multor localitati din aceasta tara, a adus multe suferinte populatiei.

Din comuna Alunu au participat efectiv pe front circa 200 de barbati. Dintre acestia unii nu au apucat sa-si vada casa si familia. Dintre ei amintim aici pe :

Puete Nicolae - decedat 1942

Puete Constantin (Codin) - 1943

Prodan Gheorghe - 1942

Popescu Dumitru - 1942

Mircioaga Gheorghe - 1944

Oprescu Nicolae - 1943 si multi altii.

Din pacate nu exista un monument comemorativ, decat crucile din cimitirele bisericilor noastre, singurele care mai pastreaza vie memoria acestor martiri.

In cinstea eroilor cazuti  s-a aprobat in Consiliul Local Alunu construirea a  doua monumente, unul  la Scoala  cu clasele I-VIII Alunu si celalalt la Scoala cu clasele I-VIII Coltesti.

Cultura:

In ceea ce priveste afirmarea si promovarea talentelor artistice, au fost niste inceputuri traditionale mai ales pe taram folcloric prin vestitele hore populare ce se desfasurau la crame din localitate  cum ar fi: «La Dinu Andreescu», «La Nicolae Andreescu», «La Olaru».

Ulterior acestea s-au transformat in actiuni asa-zis «organizate», dar a lipsit de fiecare data un local care sa asigure buna desfasurare a acestora. Mai intai, un local preluat de la «Schela de foraj si exploatare petroliera Ticleni», judetul Gorj, un local din barne in care s-au desfasurat serbari populare, s-au vizionat filme si a functionat o perioada si biblioteca comunala. Acest spatiu era numit in mod obisnuit «La Vila» intrucat aici era operator de film un cetatean numit Vila Napruiu.

Dupa aceasta perioada, activitatea culturala s-a desfasurat sporadic intr-o cladire mai noua, dar tot necorespunzatoare din punct de vedere al spatiului, actualmente transformata in gradinita.

Din anul 2005 ne putem mandri ca avem unul dintre cele mai spatioase Camine Culturale  din zona, unde se organizeaza sarbatoarea  «Martisorului, Balul Craciunului, Festivalul Oltetului, precum si alte activitati cultural-artistice».

Traditii si obiceiuri:

Personalitati si cetateni de onoare:

In ceea ce priveste afirmarea si promovarea talentelor artistice, au fost niste inceputuri traditionale mai ales pe taram folcloric prin vestitele hore populare ce se desfasurau la crame din localitate  cum ar fi: «La Dinu Andreescu», «La Nicolae Andreescu», «La Olaru».

Ulterior acestea s-au transformat in actiuni asa-zis «organizate», dar a lipsit de fiecare data un local care sa asigure buna desfasurare a acestora. Mai intai, un local preluat de la «Schela de foraj si exploatare petroliera Ticleni», judetul Gorj, un local din barne in care s-au desfasurat serbari populare, s-au vizionat filme si a functionat o perioada si biblioteca comunala. Acest spatiu era numit in mod obisnuit «La Vila» intrucat aici era operator de film un cetatean numit Vila Napruiu.

Dupa aceasta perioada, activitatea culturala s-a desfasurat sporadic intr-o cladire mai noua, dar tot necorespunzatoare din punct de vedere al spatiului, actualmente transformata in gradinita.

Din anul 2005 ne putem mandri ca avem unul dintre cele mai spatioase Camine Culturale  din zona, unde se organizeaza sarbatoarea  «Martisorului, Balul Craciunului, Festivalul Oltetului, precum si alte activitati cultural-artistice».

Invatamant:

In comuna Alunu nu exista crese, iar gradinitele sunt in numar de 6 (sase), cu un numar de 185 de prescolari.
Scoli primare in comuna Alunu: Scoala cu clasele Igoiu (34 elevi), Scoala Ocracu (38 elevi) si Scoala Rosia (36 elevi).
Scoli generale in comuna Alunu: Scoala Igoiu (272 elevi), Scoala Coltesti (246 elevi).
In comuna exista si Scoala de Arte si Meserii, unde sunt scolarizati un numar de 57 de elevi.

In comuna Alunu functioneaza prin cinci scoli si sase gradinite in care studiaza un numar de 868 elevi sub indrumarea profesionala a unui numar de 52 cadre didactice.

Unitatile de invatamant sunt repartizate proportional pe teritoriul comunei astfel: Gradinita Bodesti; Scoala cu clasele I-IV Igoiu; Scoala cu clasele I-IX Alunu (Igoiu); Gradinitele I si II Alunu (Igoiu); Gradinita Alunu; Scoala cu clasele I-VIII Coltesti; Gradinita Coltesti; Scoala cu clasele I-IV Rosia; Gradinita Rosia; Scoala cu clasele I-IV Ocracu;   Gradinita Ocracu.

Primele inceputuri ale invatamantului organizat a avut loc inca din anul 1915, cand prin contributia locuitorilor din comuna Alunu a fost construita scoala din comuna Alunu, satul Alunu, primul dascal fiind Ion C. Aluneanu si care ulterior a fost destinata desfasurarii activitatii  culturale.
La aceasta data  scolile sunt  dotate cu claculatoare, intenet, fax, dispun de incalzire centrala,  tamplarie termopan, toate datorita eforturilor deosebite  facute de  Primaria comunei in stransa colaborare cu Consiliul Local Alunu, asigurandu-se  un excelent cadru de desfasurare a studiului  pentru generatiile ce vor duce mai departe  numele si renumele  localitatii.

Culte:

Majoritatea covarsitoare a locuitorilor comunei apartine cultului ortodox. Un procent foarte mic  din populatie a imbratisat religia adventista.

Lacasurile de cult ortodox din Alunu sunt in numar de 7 (sapte) din care activeaza sase, pe langa acestea aflandu-se sapte cimitire dupa cum urmeaza :

Biserica Alunu, construita in 1919 avand hramul Sf Nicolae. Aceasta biserica a suferit grave deteriorari inainte de 1989, insa dupa revolutie prin stradania preot paroh Boeangiu Stefan si cu sprijinul enoriasilor, biserica a fost renovata, iluminata, a fost repictata si resfiintita devenind astfel un model de lacas de cult ortodox din zona.

Biserica din satul Bodesti, datata din 6.11.1675 cu hramul Sf Arhangheli Mihail si Gavril. Si aceasta biserica a fost neglijata in perioada comunista, insa prin grija preot paroh Boeangiu Stefan, cu sprijinul enoriasilor, in special cei din satul Bodesti, a fost renovata si resfiintita, dandu-i-se aspectul cuvenit.

Biserica Igoiu construita in anul 1652 numai din lemn, cu hramul Cuvioasei Parascheva, a fost renovata, a fost acoperita cu sindrila in stil taranesc, a fost resfiintita si declarata monument istoric tot prin grija parintelui Boeangiu Stefan si cu sprijinul enoriasilor.

Biserica Leurda, datata din 26.10.1810, cu hramul Cuvioasei Parascheva, actualmente existand numai cimitirul.

Biserica din satul Ilaciu construita in anul 1791 cu hramul Cuvioasei Parascheva. Biserica a fost renovata in anul 1851 si ulterior, cu toate greutatile intampinate a fost renovata, electrificata prin anii ’80 prin grija preot paroh Popovici Gheorghe, cu sprijinul enoriasilor, indeosebi in parohia Coltesti.

Biserica Ocracu cu hramul Constantin si Elena construita in anul 1797 si renovata in anul 1902.

Biserica Cornetu construita in anul 1826 cu hramul Cuvioasei Parascheva, reconstruita si sfiintita in 1993 prin grija preot paroh Zamfiroiu Ion cu sprijinul enoriasilor parohiei Coltesti.

Aceste lacasuri de cult au fost  ctitorite de-a lungul anilor  de preacucerniciile  lor, preotii: Popescu Simion, Boeangiu Ioan, Popescu Aurel, Popovici Gheorghe.

Relevant este faptul ca dupa revolutia din decembrie 1989, activitatea religioasa a localitatii a luat un avant deosebit, dovada fiind faptul ca biserica este frecventata de un numar din ce in ce mai mare de tineri.

Faptul ca in scoala s-a introdus religia ca disciplina de studiu a determinat in mod pozitiv atitudinea si conceptia tinerilor fata de biserica.

Sanatate:

Pana in anul 1959 cand a fost infiintat un dispensar uman in fosta casa a numitului Corsoreanu Gheorghe, au functionat o serie de centre medicale in care si-au desfasurat activitatea o serie de cadre medicale care au asigurat prima urgenta intre care amintim pe domnul Popescu C. Ion (Mateesti), Patrulescu Steliana (moasa) si Martoiu C. Constantin (farmacist), Boeangiu Ioan (farmacist) si ulterior, cu deosebit profesionalism de Dr. Dragulescu Andras Elis.

Din anul 1983, dispensarul medical uman Alunu functioneaza intr-o cladire noua si moderna, serviciile medicale fiind efectuate de medici precum Dr. Dragulescu Andras Elis, Nini Gheorghe, Vasilescu Tiberiu, Bratu Ilie, Tomescu Corina, Criveanu Nicolae si Giurea Octavian. Tot aici activeaza ca si cadre medii (asistente) Ravas Aurelia, Munteanu Angela si Munteanu Stela.

Ramurile specifice activitatii dispensarului sunt: pediatrie, medicina generala si stomatologie.

Farmaciile care au asigurat medicamentele necesare tratamentelor au functionat in case particulare cum ar fi: casa preot Boeangiu Ioan, casa loc. Martoiu C. Constantin si actualul dispensar medical.
Nu exista spitale in comuna. 
Cea mai apropiata farmacie umana se afla in orasul Berbesti, la 15 km distanta de centrul comunei.

Sport:

In ultimii 2 ani s-a amenajat baza sportiva Alunu; s-a pus gazon pe stadion (din pacate terenul a fost inundat in luna aprilie 2006 si vom fi nevoiti sa il refacem); s-a imprejmuit cu gard din plasa de fier si s-a finalizat si acoperit tribuna pentru suporteri.

Timp liber: Ce spune presa locala despre Festivalul Oltetului, editia a III-a, desfasurata vineri, 22 septembrie 2006:

„In premiera pe Valea Oltetului, Tv Favorit la cea de-a treia editie a Festivalului Oltetului
    
 Nici chiar cei mai optimisti participanti la Festivalul Oltetului, ajuns la cea de-a treia editie, ce a avut loc la sfarsitul saptamanii recent incheiate la Alunu, fie ei oficiali, organizatori, sportivi, artisti sau chiar spectatori, nu ar fi crezut in ruptul capului, dupa cum se prezenta vremea sau se anuntase prognoza, total potrivnica unei organizari si desfasurari unei astfel de manifestari de proportii cultural-artistice si sportive, care sa se deruleze normal, ca va avea totusi loc. De doua zile (joi si vineri), aici, in frumoasa si istorica localitate Alunu, atestata documentar la 1630, intre cele doua dealuri Rosu si Mateesti, unde apa Oltetului scapata din stransorile Muntilor Capatanei brazdeaza o parte din manoasa campie a Olteniei Subcarpatice, varsandu-se in Oltul mult cantat de istoria timpului, ploua torential. Intreg bazinul carbonifer rezista cu stoicism unei ploi bacoviene care iata nici in pragul declansarii marelui festival nu inceteaza. Dupa prima parte a festivalului, ce a coincis cu derularea jocurilor de fotbal din cadrul etapei a doua a Trofeului Olteniei, initiat si organizat de catre DSJ Valcea, in colaborare cu Academia Olimpica Romana, filiala Valcea, dar si cu sprijinul nemijlocit al primariilor unor localitati din judetul Olt (Bals), Gorj (Amaradia, Polovragi si Alimpesti) si cu participarea extrem de benefica pentru intreaga activitate sportiva de masa a unor echipe reprezentative ale Inspectoratului de Politie al judetului Valcea si al unor institutii descentralizate, la care un rol hotarator l-a avut ca de obicei profesorul Victor Nadolu, inspector de specialitate in cadrul ISJ Valcea, participanti si spectatori au parasit sala de sport din orasul Berbesti care a gazduit turneul si s-au indreptat cu mari sperante pantru a asista la spectacolul de muzica “Joc si voie buna”, ce se anuntase din timp. Cu toate amenintarile unui timp complet neprielnic, teren care mustea de apa si a ploii care continua sa cada dintr-un plafon de nori coborat de pe culmile Muntilor Capatanii, sute de oameni din toate satele si comunele invecinate si-au luat inima in dinti venind pe frumoasa baza sportiva din centrul comunei Alunu, pentru a asista la un spectacol de zile mari ce se anuntase de catre organizatori prin intermediul unei popularizari fara precedent. Eforturile organizatorilor, extrem de laudabile, de foarte multe ori duse pana in extrem, de a crea un cadru adecvat unei desfasurari normale a evenimentului, au esuat. Spre seara, ca un facut, ca la un semn venit de sus, de la bunul Dumnezeu, care si-a intors fata spre acesti oameni minunati, care cu stoicism au suportat vicisitudinile vremii, asteptand inceperea spectacolului, ploaia a incetat. Pe bolta cereasca au aparut dintr-o data stelele, care se uitau si ele mirate la ce se intampla aici pe Valea Oltetului de Nord, contribuind si ele la a crea un cadru feeric intregii desfasurari a evenimentului. Semnalul a fost dat de primele arcusuri ale celebrilor lautari care formau taraful gorjean ,,Maria Lataretu” si Ansamblul ,,Doina Gorjului”. Rand pe rand, pe la microfonul festivalului s-au perindat nume celebre de interpreti ai muzicii populare romanesti: Nina Predescu, Nineta Popa, Ion Lupu, Maria Militaru, Cristi Achim si alti interpreti invitati din Ardeal si din alte judete ale tarii, care au delectat sutele de spectatori prezenti la acest spectacol in aer liber prin calitatea si inaltul profesionalism de care au dat dovada in interpretarea melodiilor respective. Prezenti la desfasurarea manifestarii, parlamentarul de Valcea, deputatul Emlian Francu, presedintele PNL, organizatia judeteana, cat si alti consilieri (Cristi Buican, Ion Nicolae, Bogdan Pistol, presedintele organizatiei PNL-tineret), au avut numai cuvinte de lauda la adresa festivalului si in mod special la cei doi edili ai localitatii Alunu, de fapt, initiatorii, artizanii si amfitrionii acestei mari manifestari cultural-artistice si sportive dotate cu Trofeul Oltetului si al Olteniei, doctor Vasile Boangiu, primar si viceprimarul inginer Vasile Daju, sustinuti si ajutati de consilierii locali. Prezentatorii cat si intreaga echipa tehnica de prezentare si transmitere a Televiziunii Favorit, au fost la inaltime. Focul de artificii, dupa miezul noptii, a incheiat o seara de vis, un spectacol de zile mari, o petrecere care nu se va uita mult timp de aici inainte. Mititeii, tocanita de vitel si friptura de purcel, pregatite la focul pregatit in mod special pentru acest eveniment au completat de minune intregul arsenal cu care organizatorii s-au prezentat in fata spectatorilor, dar si a celorlalti invitati din judetele limitrofe. Felicitari organizatorilor, cine le urmeaza exemplul? Prof. Nicolae Dinescu” (articol aparut in cotidianul „Viata Valcii”, luni, 25 septembrie 2006)
 

Diverse:

Date protectia mediului: