Istoricul asezarii:
Comuna Lacusteni in actuala componenta a fost infiintata prin reorganizarea comunei Zatreni In baza legii nr. 84 din 05.04.2004 publicata In Monitorul Oficial nr.310 din 07.04.2004. Comuna dateaza din 1864 facand parte In urma numeroaselor reorganizari ale teritoriului din diferite structuri administrativ-teritoriale (Plasa de mijloc judetul Valcea in perioada interbelica sau Raionul Balcesti Regiunea Oltenia in perioada comunista). A avut o existenta neantrerupta pana In 1968 . Aceasta a avut In componenta sa un numar mai mare sau mai mic de sate de la o reforma administrativa la alta. Dintre satele care au facut parte din comuna Lacusteni afara de cele de astazi amintim: Balsoiu, Biserica, Ciobanesti, Fauresti, Pasatesti, Benesti, Delureni, Chirculesti, Irimesti, Risipiti. Unele dintre acestea au primit alte denumiri ( Risipiti In prezent Lacustenii de Jos ), altele au disparut prin comasarea cu alte sate ( Balsoiu catun al satului Ganesti). Exista si sate care in prezent apartin de comunele vecine ( satele Benesti, Irimesti, Fauresti )
In prezent comuna Lacusteni este formata din cinci sate : Lacusteni de Sus, Ganesti, Contea, Lacusteni, Lacusteni de Jos.
Izvoarele vremii ne prezinta destule si vechi marturii despre continuitatea locuirii pe aceste meleaguri. Nu pare deloc surprinzator daca ne gandim la pamantul roditor de pe valea Oltetului care a asigurat locuitorilor traiul precum si la dealurile cu paduri dese pavaza pentru vremuri de rastriste. Nu in ultimul rand amintim existenta unui drum intens circulat ce facea legatura Intre bania Craiovei si alte targuri sau centre importante ale vremii cum erau Horezu sau Targul Jiului, si care strabatea localitatea de la un capat la altul. Acest fapt putea insa constitui si un dezavantaj in cazul trecerii unor osti invadatoare care se stie ca urmau tocmai drumurile importante sau cursurile unor rauri.
Dintre cei instariti (boieri ) propietari mai mari sau mai mici de pamant ai locului multi au ajuns sa indeplineasca diferite dregatorii de la unele mai mici pana la cele mai Inalte (logofat, postelnic, paharnic, stolnic, serdar, aga etc.), se Inrudesc prin aliante matrimoniale cu mari familii boieresti ale tarii ( Otetelisanu, Bibescu , Berindei, s.a.). Multe denumiri de locuri sau chiar de sate sunt legate de acestia. Contrar ideilor comuniste care ii infierau acestia au constituit un factor de progres la nivelul satelor Infiintand primele scoli sau zidind biserici . Unii au fost adevarati filantropi.
In marea lor majoritate Insa, locuitorii acestor sate ce vor forma mai tarziu comuna Lacustenii au fost mosneni adica propietari de pamant putini au ajuns tarani dependenti adica „rumani”. Putem spune fara a gresi ca dintre toate urgiile si vicisitudinile vremii ce s-au abatut asupra lor ( cotropitori, molimi, rascoale, conflagratii mondiale, etc.) de departe cea mai greu de acceptat a fost adeposedarea lor de pamant facuta de regimul comunist. Dupa Revolutia din Decembrie 1989 simtul si respectul propietatii tind sa se reinstaureze.
- Cea mai veche atestare documentara este cea a satului Ganesti de la 8.Ianuarie 1480 ce o gasim itrun hrisov al lui Basarab cel Tanar „...si Ganesti „Se presupune ca denumirea vine de la grupul Ganestilor (neamul lui Ganea ). In 1728-1731 ne apare ca sat boieresc al boierului Barbu Ganescu cu 16 birnici. Mosia satului era stapanita peste un secol de Stefan Ganescu , casa medelnicerului Constantin Cotofeanu, boierii Tetoieni si mosneni de-a valma pe trei mosii. In anul 1855 In sat erau 41 mosneni proprietari , iar In 1912 erau 60 la o populatie de 213 locuitori. Satul este evaluat ca avand o structura mixta boieresc-mosneneasca. Acesta numara in anul 1861 170 de familii (179 de case ). Impreuna cu catunele din jurul sau: Balsoiu, Pasatesti, Ciolanesti (Ciobanesti), Faurestii de Sus si Biserica Intre anii 1864 si 1899 a alcatuit o comuna. In prezent face parte din comuna Lacusteni sub forma a doua sate Ganesti si Lacustenii de Sus. In satul Ganesti clucerul Ioan Ganescu ctitoreste la 10 August 1812 Biserica cu hramul Sf. Nicolae in prezent monument istoric . Dintre boierii Ganesti care au indeplinit inalte dregatorii amintim: logofatul Vlad Ganescu care impreuna cu alti trei boieri hotarniceste mosia Crivina din Valcea a Manastiri Dobrusa (1704); sardarul Patru Ganescu care in 1745 avea mosia langa Crivina Dobrusei cunoscut si ca Patru Zatreanul, probabil pentru ca avea mosia in aceste doua sate; paharnicul Barbu Ganescu care in anul 1749 impreuna cu alti boieri hotarniceste mosia Bunesti, stolnicul Vladut Ganescu ajunge in Sfatul camaicamilor Craiovei(1755). Clucerul Ion Ganescu ctitorul bisericii era fiul stolnicului Vladut Ganescu iar copiii sai se numeau Petre, Stefan, Elena si Smaranda. In biserica din Ganesti sunt pictati postelnicul Danciu si sotia sa Ancuta, armasul Patru Ganescu fiul lui Danciu, stolnicul Barbu Ganescu, stolnicul Vladut Ganescu impreuna cu sotia sa Catinca Ganescu fiica paharnicului Stefan Bibescu precum si fiul acestora paharnicul Ioan Ganescu.
- Satul Lacusteni aproape la fel de vechi a mai fost cunoscut si sub denumirile de Lacustani (1642) sau Locusteni. Denumirea isi are originea in antroponimul lacusta-lat. „lacusta”. Se mai crede ca numele e legat de o invazie a lacustelor in trecutul foarte indepartat. Acesta este doar o ipoteza neexistand dovezi in acest sens. Cel mai probabil denumirea deriva din numele de grup Lacustenii (neamul Lacustenilor), fosti boieri ai locului. In prezent exista locuitori cu numele de Lacusteanu probabil descendenti ai acestora.
Apare pentru prima data intrun document din 15 Februarie 1576 (7084) in care jupanita Slavna calugarita, jupanita Stana a Bengai si fiul ei Vladislav vand boierului Dumitru postelnic din Lacusteni un salas de tigani cu 4300 de aspri „cu stirea a multi oameni buni si meguesi dimprejurul locului”. Prin alte doua hrisoave ale domnitorului Mihnea unul din 1 Iunie 1578 celalalt din Octombrie 1579 se confirma banului Calota unde printre martori ai tranzactiilor apare Dumitru parcalab din Lacusteni alaturi de alti „megiasi” din satele vecine Stan si Popa din Balcesti s.a. Satul ramane mosie mosneneasca pana in secolul XX . In 1731 erau inregistrati doar un megias si doi birnici.
In mahalaua Rusulesti din Lacusteni era o biserica din lemn cu hramul Sf. Nicolae construita la 1780 de paharnicul Grigore si refacuta de Patru Rusu, Dumitru Rusu si Nicolae Grecu In anul 1835.
Anul 1831 gaseste mosia mosneneasca a satului stapanita de boiernasii Rusulesti si mosneni de-a valma, pe patru mosii. Pe mosiile satelor Lacusteni si Contea la 1855 erau 77 mosneni proprietari. In anul 1899 cele 120 de ha. erau in posesiunea mosnenilor grupati in trei mosii : Mazilesti cu 60 de ha.si 10 locuitori, Sbonghecesti cu 30 de ha.si 15 locuitori, Rusulesti cu 30 de ha.si 10 locuitori. La acestea se adauga cele 100 de ha. ale lui Preda Samoilescu. Dintrun total de 192 de locuitori in anul 1912 satul Lacusteni avea un numar de 46 „razesi”.
- Fiind asezat in imediata vecinatate a vaii Pestenii multi considra Risipitii unul din satele de pe valea acesteia. Denumirea isi are originea in antroponimul risipa. Se presupune ca initial in satul asezat pe deal casele erau dispuse rar la distanta mare una de alta. Initial a fost un sat de mosneni. Treptat stapanii pamantului au vandut mosia dar fara a devenii rumani (tarani dependenti). Pentru prima data satul Risipiti este atestat documentar printrun hrisov din 1619 semnat de Gavrila Voda. In anul 1668, o parte din mosie fara rumani, a fost vanduta de un anume Goran clucerului Nedelcu. Fiul lui Nedelcu, Iorga a vandut la randul sau aceasta parte de mosie, tot fara rumani, lui Iovan capitan Zatreanul pentru 80 de taleri si un cal. Pretul era de 44 bani stanjenul. Mosia avea 730 stanjeni de la apa Oltetului cu vaduri de moara pana la hotarul Ghioroiului.. Aceasta vanzare a fost contestata In 1712 de catre Barbu Otetelisanu, pe motiv de preemtiune. In anul 1714 la 6 Mai, Iovan Zatreanul a cumparat si restul de mosie a satului de la mostenitorii lui Stan Caplescu si ai lui Macarie dar tot fara rumani. Asa se face ca In Risipiti ce tineau de Benesti erau 8 birnici. La 20 Octombrie 1745, clucereasa Maria , nora lui Iovan Zatreanul si fiica lui Tudor Berindei din Olt, doneaza aceasta mosie Episcopiei Ramnicului. Satul Risipiti era pe la anul 1752 In atingere cu hotarul satului Benesti stapanit de vornicul Barbu Otetelisanu. La 22 Mai 1849 si 8 Februarie 1854, mosia Episcopiei este hotarnicita de marele aga Dinca Zatreanul.
Episcopia detine mosia Risipiti pana In anul 1864, cand prin reforma agrara a lui Cuza este data taranilor. Sunt Impropretariti 56 de familii de clacasi cu 140 de ha. de pamant. Impropietariri dar de mai mica amploare au avut loc In Balsoi 6 familii, Contea 6 familii. Au mai urmat si alte Impropietariri dupa miscarile sociale din 1888 dar in special dupa primul razboi mondial pentru combatanti, vaduve si orfani de razboi. Aceste Impropietariri au dus la o Imbunatatire a vietii taranilor dar desi terenurile erau de calitate fiind situate cu precadere In lunca Oltetului erau cu greu exploatate datorita lipsei animalelor de munca si a uneltelor. In anul 1912 In satul Risipiti sunt inregistrati 223 de locuitori dintre care 56 de familii mosneni.
Biserica din sat avand trei turle a fost construita in anul 1912 de catre Barbu Otetelisanu pe cand primar era Luta Dumitrescu cu concursul preotului Costica Radulescu si al satenilor. Anterior In Risipiti a existat o biserica de lemn construita in anul 1799 de popa Radu, Preda Anghel Calugarasu, Nicolae Netejoiu, impreuna cu toti locuitorii care erau atunci.
Satul Risipiti a facut parte din comunele Lacusteni (1865-1968) si Zatreni (1968-2004). Din anul 1968 s-a numit Lacustenii de Jos.
- Satul Contea este asezat pe dealul cu acelasi nume. In trecut a mai purtat numele de Cantea (1861), Cante sau Cinte (1865-1965). In hartile din secolele XVII si XIX este mentionat Konth (1722).
Locuitorii satului erau in mare parte mosneni propietari de pamant dar existau si cateva mosii detinute de mai multi boieri cum erau cei din familia Berindei. Pe aceste mosii au fost Impropietariti tarani dupa cele doua razboaie mondiale. Majoritatea pamantului ce se cultiva se afla pe lunca Oltetului si in „Varsatura” paraului Contea. Era populata mai mult partea de sus de sub padure a satului pana in dealul Seciului ca mai apoi acea zona sa se depopuleze locuitorii coborand spre valea Oltetului.
Dintre catunele sau satele care s-au desfiintat sau au fost incluse in alte sate amintim:
- Pasatesti sat mosnenesc a fost pana in anul 1899 inclus in comuna Ganesti. Numele provine de la numele de grup pasatestii. A mai fost notat sub forma Pasitasti (1896). Mosia era in posesia a 65 de mosneni, grupati pe patru mosii: Balanestii cu 25 ha. si 11 locuitori; Herestii cu 25 ha si 12 locuitori; Vladoiestii cu 50 ha. si 22 de locuitori; Pasatestii cu 50 ha. si 17 locuitori. Azi Pasatestii este inclus in satul Ganesti.
- Ciobanesti sat mentionat sub numele de Cibanesti inca din anul 1502. Figureaza in harta lui Schwartz din 1722 sub forma Csobanest iar in textele administrative din 1861-1865 ca Ciolanesti. In 1840 apare ca mahala a Ganestilor. Din 1950 s-a contopit cu satul Ganesti. Actualmente face parte din satul Lacustenii de Sus.
- Biserica sat la nord de Ganesti pana In podul de peste Oltet. In prezent este inclus in satul Lacustenii de Sus.
- Balsoiu sat situat pe dealul cu acelas nume intre Ganesti si Contea. In 1825 in mahalaua Balsoiu a satului Ganesti este ctitorita o biserica de lemn cu hramul Sf.Gheorghe de catre serdarul Ghita Tetoianu. In prezent satul este putin populat fiind inclus in satul Ganesti.
Pentru perioade mai lungi sau mai scurte de timp sate ce acum apartin de alte localitati vecine au facut parte din comuna Lacusteni: Fauresti (comuna Zatreni), Benesti si Irimesti (orasul Balcesti).
Toponimia numelor:
Risipiti - din antroponimul risipa v.s. "rasypati";
Ganesti - din Gane - scr. "Gano";
Lacusteni - din antroponimul lacusta - lat. "lacusta".
.jpg)
Summary
SATE.RO
Digital Contrast
