Stema Tarii Romanesti (in toate reprezentarile apare acvila cu crucea)

Capitala Tarii Romanesti a fost initial la Curtea de Arges si Campulung Muscel (din 1290), la Targoviste (din 1386 pana in 1714) si Bucuresti din 1714 (dar si pe vremea domniei lui Vlad Tepes).

Harta provinciilor romanesti din Tara Romaneasca Oltenia - Muntenia - Dobrogea

DOMNITORI SI EVENIMENTE MARCANTE:

Vladislav I, cunoscut si ca Vlaicu Voda, a domnit intre 1364 si 1377, fiind fiul lui Nicolae Alexandru.  A fost primul domnitor roman care a emis moneda. A infiintat Mitropolia Olteniei in 1377.

*

Radu I a domnit intre 1377 si 1383, fiind fiul lui Nicolae Alexandru si fratele lui Vladislav I. A emis moneda si a stapanit tinuturile Severinului unde a infiintat Episcopia de Severin.

Radu cel Frumos, a fost fratele vitreg al lui Vlad Tepes si a domnit in perioadele (1462-1473, 1473-1474, 1474, 1474-1475). In 1465 stabileste ca Bucurestiul sa devina una din resedintele domnesti.  Bucurestiul va deveni capitala pe vremea domnitorului Ghica in 1659. *** Neagoe Basarab a domnit in Tara Romaneasca intre 1512 si 1521. A ctitorit Manastirea Curtea de Arges (de care e legata legenda Mesterului Manole). A ramas cu celebra scrisoare catre fiul sau, numita, "Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie", scrisa in slavona si tradusa in romana inca din 1654.

Manastirea Curtea de Arges

Intrarea lui Mihai Viteazul in Alba - Iulia Autor necunoscut-secXIX - galerie Consulatul din Boston Mihai Viteazul s-a nascut in 1558 la Dragoesti, judetul Valcea. A fost ban de Mehedinti, stolnic domnesc si ban al Craiovei, apoi domnitor al Tarii Romanesti. A realizat prima Unire a Tarilor Romane ( Tara Romaneasca, Moldova, Transilvania) in 1600. A luptat impotriva extinderii Imperiului Otoman. Ii invinge pe turci la Calugareni - in 1595. Duce o campanie impotriva turcilor ajungand pana langa Adrianopol (actualul Edirne din Turcia). Se considera ca ar fi vrut sa refaca, sub semnul crucii,  Bizantul, de la Marea Baltica pana la Mediterana.A mai fost numit si Mihai Cuceritorul.  In campaniile din 1599, ii invinge pe Andrei Bathory la Selimbar si intra in Alba Iulia pe 1 noiembrie 1599, apoi, in mai 1600, pe Ieremia Movila, invingandu-l la Bacau. Unul din comandantii armatei lui Mihai Viteazul era Baba Novac, celebru haiduc. Theodor Aman  Alungarea turcilor la Calugareni Sigiliul  Tarilor Romane Unite -1600- Mihai Viteazul Realizand Unirea, se va intitula "Domn al Tarii Romanesti si Ardealului si a toata tara Moldovei".  Ridicand o tara noua si o noua putere militara, Mihai Viteazul isi va face dusmani in toate cele trei directii, spre Apus - Austria, spre Est si Nord - Polonia si spre Sud - Imperiul Otoman. Nobilii transilvaneni se revolta, cu sprijin extern, apoi si cei moldoveni. Mihai Viteazul apeleaza la imparatul Rudolf al II-lea, care il sprijina intro prima etapa, recucereste teritoriile pierdute, apoi este ucis de generalul Basta, langa Turda in noaptea de 9/10 august 1601. Capul ii este luat de Radu Buzescu si inmormantat la Manastirea Dealu, langa Targoviste.

Matei Basarab, a domnit intre anii 1632-1654. A avut mai multe conflicte cu domnitorul Moldovei, Vasile Lupu, pe care-l infrange in luptele din Vrancea - 1637, la Ogojeni, Prahova, in 1639 si Flinta, Ialomita in 1653. A ctitorit Manastirea Arnota in 1634 la Costesti, judetul Valcea . ***** Serban Cantacuzino a fost domnitor al Tarii Romanesti in perioada 1678 - 1688. A fost strateg si diplomat, a participat alaturi de turci la asediul Vienei in 1683, a introdus porumbul in Tara Romaneasca, a infiintat prima scoala romaneasca la Bucuresti si a tiparit Biblia de la Bucuresti in 1688. A ctitorit biserica Mitropoliei, Fundenii Doamnei si Manastirea Cotroceni. A fost otravit in 1688.

Gheorghe Ghica , a fost domnitor in Tara Romaneasca intre 1659-1660 dupa ce fusese si domn al Moldovei intre 1658-1659. A stabilit capitala la Bucuresti. ***** Constantin Brancoveanu a domnit intre anii 1688-1714, ca urmas desemnat, fiind nepot al lui Serban Cantacuzino. A fost executat, impreuna cu cei patru fii ai sai, de catre turci in 1714. In timpul domniei sale s-a creat un stil propriu in arhitectura, numit mai tarziu "stil brancovenesc". A ctitorit Manastirea Horezu.

Oltenia sub stapanire austriaca, 1718-1738. Dupa razboiul turco-austriac si tratatul de pace de la Passarovitz din 1718 Oltenia, sub denumirea de Oltenia Mica (Kleine Walachia) intra, timp de 20 ani, pana la pacea de la Belgrad, sub stapanirea habsburgica. Biserica ortodoxa din Oltenia este scoasa de sub tutela Mitropoliei Tarii Romanesti. In 1738 Oltenia revine la Tara Romaneasca. Domniile fanariote - intre 1711 si 1821. Domnitorii numiti de Inalta Poarta proveneau din cartierul Fanar al Constantinopolelui (Istanbulului), erau la origine greci ortodocsi din familii nobile si isi cumparau postul de domnitor in Tara Romaneasca sau Moldova. Birurile puse erau proportionale cu suma platita pentru ocuparea postului. Evenimentele majore in aceasta perioada au fost generate de razboaiele ruso-turce si de apartenenta populatiei din principatele romane la aceeasi religie crestin-ortodoxa ca si locuitorii Rusiei. Unii domnitori fanarioti au dus o politica de dezvoltare a tarilor romane.
Tudor Vladimirescu, s-a nascut in Gorj in satul Vladimiri in 1780. A participat la razboiul ruso-turc din 1806-1812. In armata rusa s-au inrolat multi voluntari romani, de la oameni liberi la arnauti si chiar haiduci care, dupa terminarea razboiului au fost numiti panduri si au format armata de panduri a lui Tudor Vladimirescu.
Printre cei mai remarcabili panduri :  Iancu Jianu - un haiduc ce a stapanit tara, apoi pandur, a pustiit Vidinul si Plevna si a distrus raiaua turceasca de la Turnu Magurele, Gheorghe Magheru - devenit apoi general remarcabil al armatei romane - revolutionar si la 1848 si membru marcant al Unirii de la 1859, Petrache Poenaru - fauritorul steagului national Tricolor, editorul primului ziar romanesc Propaganda si inventator al stiloului, Andri Popa  - cel mai cantat haiduc pentru faptele de vitejie, a fost in armata lui Iancu Jianu si apoi a devenit pandur, Popa Sapca - preot, haiduc si revolutionar, unul din initiatorii Proclamatiei de la Islaz (revolutia de la 1848). Revolutia lui Tudor Vladimirescu a avut caracterul declarat al inlaturarii regimului fanariot din Tara Romaneasca. A fost prima miscare de eliberare nationala din Tarile Romane sub influenta valorilor nascute in revolutia franceza de la 1789. A redactat Proclamatia de la Pades unde Tudor numeste patria ca fiind "poporul si nu tagma jefuitorilor". 
A preluat conducerea Tarii Romanesti in 1821 cucerind Bucurestiul si provocand fuga domnitorului. Desi a fost un sprijinitor al Eteriei, miscarea de eliberare nationala din Grecia, si al lui Ipsilanti, conducatorului acesteia, Tudor Vladimirescu a fost infrant tocmai de  tradarea acestuia, de complotul pus la cale la Targoviste.
Revolutia lui Tudor Vladimirescu a insemnat sarsitul domniilor fanariote si nasterea spiritului national si revolutionar, ce vor culmina cu revolutia de la 1848.

Revolutia de la 1848 din Tara Romaneasca, la fel ca majoritatea revolutiilor europene, a avut un puternic caracter national dar si unul burghez. Revolutionarii au incercat formarea unui stat national roman, independent si instituirea unui regim social-economic capitalist in locul celui feudal. Proclamatia de la Islaz - 1848 Revolutionarii, parte din ei scoliti la Paris si membri ai societatii secrete "Dreptate si Fratie", s-au bazat mult si pe ajutorul tarilor occidentale dar numai revolutionarii francezi i-au sprijinit. Printre capii revolutiei ii regasim pe: Nicolae Balcescu, Ion Ghica, Nicolae Golescu, C.A.Rosetti, Ion Heliade Radulescu, Dumitru Bratianu, Cezar Bolliac, Ioan Câmpineanu, Christian Tell, preotul Radu Sapca si cap. N. Plesoianu. Pentru prima oara in istorie adunarile populare au avut caracter plebiscitar. Proclamatia de la Islaz (in judetul Teleorman) este programul adoptat la 9 iunie 1848 de miscarea revolutionara din Tara Româneasca. A fost citita de catre Ion Heliade Radulescu. Domnitorul, Gheorghe Bibescu a fost obligat sa accepte Proclamatia, sa recunoasca guvernul revolutionar la 11 Iunie si sa abdice. Armata a refuzat sa traga in revolutionari si sa-l sprijine pe domnitor. Romania revolutionara - pictura in ulei - Rosenthal Proclamatia a devenit constitutia tarii. Nicolae Balcescu, unul dintre conducatorii revolutiei romane, a ales Islazul ca loc de declansare a revolutiei pentru ca Nicolae Plesoianu, comandantul dorobantilor din zona, era de partea revolutionarilor. S-au fixat centrele de declansare a revolutiei la Bucuresti, Telega, Islaz si Ocnele Mari. Guvernul a adoptat steagul national, a incercat rapid si o reforma agrara dar in septembrie au intrat trupele otomane si au infrant revolutia. Guvernu, numit vremelnic, il avea in frunte pe mitropolitul Neofit, iar membri erau Heliade, Stefan Golescu, Tell, Magheru, C.A. Rosseti, N. Balcescu, A.G. Golescu si Ion C. Bratianu, Cezar Bolliac si altii. Au ramas memorabile luptele duse de pompieri in Dealul Spirii in 13 Septembrie 1848. Apoi, la sfarsitul lui septembrie intra si trupele rusesti in Bucuresti pentru ca se incalcasera Regulamentele Organice. Revolutia devenise extrem de periculoasa pentru Imperii, se putea exporta. Generalul Magheru, coplesit, recunoaste infrangerea trupelor si hotaraste dizolvarea taberei de la Campul lui Traian.

PRELUAREA MATERIALELOR - CONDITII

Custom Search

Materialele publicate pot fi preluate si postate pe internet, in site-uri, presa online sau alte tipuri de prezentare, in conditii normale prin RSS, Facebook, Twitter. Preluarea manuala consta in maxim 6 randuri si link de continuare pe materialul respectiv. Se vor specifica Titlul materialului, numele autorului, siteul www.comune.ro cu link spre el si data. .
Hartile judetelor, provinciilor istorice si cele fizice ce insotesc prezentarile nu fac obiectul preluarii! .
Fotografiile marcate cu drepturi de autori pot fi preluate numai cu acordul autorilor! .
Se interzice modificarea continutului materialelor preluate.
Administrator portal