Data: 28 Ian 2009 Categorie: ISTORIE Autor: constantin oprescu Tema: Istoria Moldovei - sec.XIII-1859 Domeniu: Conspecte dragos, bogdan, baia, suceava, tatari, unguri, poloni, petru musat, musatini, alexandru, stefan, rares, lapusneanu, despot voda, ioan voda cel cumplit, ieremia movila, mihai viteazul, vasile lupu, cantemir, sturdza, mavrocordat

    
-conspect de Istoria Moldovei- in curs de completare

Moldova este teritoriul intre Muntii Carpatii Orientali si Nistru. In antichitate, parte din acesta a fost locuit de daci.In perioada evului mediu, intre secolele XIII-XIX, teritoriul, sub diverse stapaniri si fiind la confluenta a trei imperii (Austro-Ungar, Rus si Otoman) s-a divizat in trei provincii, Moldova, Basarabia si Bucovina.
Bucovina(in slavona inseamna padure de fagi).
Capitala Moldovei a fost la  Baia  si Siret 1343-1388, Suceava 1388-1541 si Iasi 1541-1859.

Dragos maramureseanul este considerat descalecatorul, in jurul anului 1350. El a format primul stat in nordul Moldovei, in vecinatatea Maramuresului. Legenda spune ca a ajuns in Moldova la vanatoare de zimbrii, i-a placut teritoriul si s-a stabilit acolo numindu-l Moldova dupa numele cainelui sau de vanatoare. Asta spune legenda iar teritoriul este nordul muntos al Moldovei, cel care mai tarziu se va numi Bucovina. Dragos a stabilit prima capitala la Baia si a unit micile cnezate formand o "marca" militara, de aparare impotriva invaziilor tatarilor.

Bogdan I, care era voievod in Maramures, este considerat primul Domnitor al Moldovei (1359 - 1365). A cucerit teritoriul urmasilor lui Dragos si a format un voievodat independent de regatul Ungariei. A ctitorit prima manastire din Moldova, in zona Radauti, Manastirea Bogdana.

Petru Musat, a fost domnitor al Moldovei între 1375 ÅŸi 1391. A stabilit relatii bune cu regele Poloniei, Vladislav Iagello si cu Mircea cel Batran, domnitorul Tarii Romanesti. Petru Musat a emis moneda, a intemeiat cetatile Sucevei si Neamtului. Muta capitala la Suceava dupa ce fusese si la Siret.

Alexandru cel Bun, a domnit intre anii 1400 - 1432. A venit pe tronul Moldovei cu sprijinul lui Mircea cel Batran. A infiintat Mitropolia Moldovei si orasul Iasi. A dus o politica de pace si protectie in zona, de dezvoltare a comertului si de buna vecinatate, de aici i s-a tras si numele de "cel Bun". L-a sprijinit pe regele Poloniei, Vladislav Jagello,in bataliile contra Cavalerilor Teutoni la Grünwald, in 1410, si la Marienburg, in 1422. A castigat luptele cu turcii de la cetatile Chilia si Cetatea Alba. A ctitorit manastirea Bistrita unde este si inmormantat,

Stefan cel Mare, nepotul lui Alexandru cel Bun, nascut la Borzesti in 1433, a fost domnitor al Moldovei timp de 47 ani, cea mai lunga domnie intre domnitorii romani, intre anii 1457 si 1504. Este domnitorul cu cel mai mare impact in istoria Moldovei si cel mai renumit de-a lungul secolelor. A stapanit o Moldova de la Muntii Carpati la Nistru. A ajuns pe tronul Moldovei in 1457 cu sprijinul lui Vlad Tepes. Era din neamul Musatinilor, urmas de-al lui Bogdan I. Pentru a-si forma o oaste mare a instituit razesia prin care cei ce luptau pentru Moldova primeau pamant si erau considerati oameni liberi. A luptat pentru independenta si dezvoltarea Moldovei. In 1467 il invinge pe regele Ungariei, Matei Corvin, la Baia, pe raul Moldovei. Ii infrange pe turci, oastea lui Suleiman Pasa, in Batalia de la Podul Inalt in 1475. In 1476 Moldova este invadata de turci si de tatari, trupele lui Mohamed al II-lea castiga batalia de la Paraul Alb (Razboieni) dar nu si tronul Moldovei, nereusind sa cucereasca cetatea Sucevei. Apoi, in 1497 il invinge pe regele Poloniei in batalia din Codrii Cosminului. Dupa ce in anul 1503 pierde cetatile de la Dunare, neavand nici un sprijin din partea regelui Poloniei sau al Ungariei, Stefan cel Mare incheie pace cu sultanul, asigurandu-si liniste in sudul Moldovei. A ridicat 44 manastiri si biserici (Putna 1466-1469, Voronet 1488, Sfantul Nicolae Domnesc din Iasi-1492) si a fost canonizat de Biserica Ortodoxa Romana, numit fiind Stefan cel Mare si Sfant. Daniil Sihastru, intemeietorul vietii isihaste a trait peste 20 de ani intr-o chilie sapata in stanca si a fost sfetnic de taina al lui Stefan cel Mare.

Petru Rares (n. 1483 - d. 1546) a fost domnitor al Moldovei de două ori: 20 ianuarie 1527 - 18 septembrie 1538 si 19 februarie 1541 - 3 septembrie 1546. A fost fiul natural al lui Ştefan cel Mare cu Raresoaia. A dus cateva campanii de cuceriri in Transilvania si Polonia. In 1538 Suceava a fost cucerita de turci care, odata cu tezaurul, au luat si sabia lui Stefan cel Mare. Reuseste sa scape si se refugiaza in Transilvania, apoi isi reocupa tronul in 1541, acceptand sa plateasca birul cerut de turci. A ctitorit Manastirea Moldovita si este inmormantat la Manastirea Probota, ctitorita tot de el.

Alexandru Lapusneanul, a fost domnitor al Moldovei: septembrie 1552 - 18 noiembrie 1561 ÅŸi octombrie 1564 - 5 mai 1568. Vorbele celebre "ca de ma voi scula pe multi am sa popesc si eu" (pomenite de Costache Negruzzi) au fost rostite cand, trezindu-se din agonie a aflat  ca boierii din jurul lui s-au grabit sa-l calugareasca dandu-i numele de Pahomie. A ctitorit manastirile Slatina si Pângarati. Tot el a mutat capitala Moldovei la Iasi. Boierii, ca sa scape de razbunarea lui, l-au otravit la 5 mai 1568. E ingropat la ctitoria sa, Manastirea Slatina.

Despot Voda sau Iacob Eraclide sau Ioan al II-lea (1511-1563), a fost domn al Moldovei in perioada 18 noiembrie 1561 - 5 noiembrie 1563. S-a nascut in Grecia, in insula Samos, si a colindat Europa prin Danemarca, Suedia, Prusia, Polonia iar de acolo a ajuns la curtea lui  Alexandru Lapusneanu caruia i-a luat tronul in 1561. A emis primul taler moldovenesc.
Vasile Alecsandri in drama sa "Despot-Voda", ii prezinta viata.

Ioan Voda cel Cumplit , a domnit din februarie 1572 pana în iunie 1574. A fost numit de boieri "cel cumplit" datorita masurilor dure luate pentru intarirea domniei. A luptat cu turcii si tatarii cucerind cetatile Tighina si cetatea Alba.

Ieremia Movila (Moghila), a fost domnitor al Moldovei: august 1595 - mai 1600 ÅŸi septembrie 1600 - 10 iulie 1606. A fost vasal polonez. A ramas in istorie mai mult pentru faptul ca a domnit in Moldova in perioada in care Mihai Viteazul a realizat prima Unire a Tarilor Romane, detronandu-l. Dupa ce Mihai Viteazul a fost infrant la Miraslau, si-a reluat in septembrie 1600, cu sprijinul polonezilor, tronul Moldovei.

Intrarea lui Mihai Viteazul in Alba - Iulia Autor necunoscut-secXIX - galerie Consulatul din Boston Mihai Viteazul s-a nascut in 1558 la Dragoesti, judetul Valcea. A fost ban de Mehedinti, stolnic domnesc si ban al Craiovei, apoi domnitor al Tarii Romanesti. A realizat prima Unire a Tarilor Romane ( Tara Romaneasca, Moldova, Transilvania) in 1600. A luptat impotriva extinderii Imperiului Otoman. Ii invinge pe turci la Calugareni - in 1595. Duce o campanie impotriva turcilor ajungand pana langa Adrianopol (actualul Edirne din Turcia). Se considera ca ar fi vrut sa refaca, sub semnul crucii,  Bizantul, de la Marea Baltica pana la Mediterana.A mai fost numit si Mihai Cuceritorul.  In campaniile din 1599, ii invinge pe Andrei Bathory la Selimbar si intra in Alba Iulia pe 1 noiembrie 1599, apoi, in mai 1600, pe Ieremia Movila, invingandu-l la Bacau. Unul din comandantii armatei lui Mihai Viteazul era Baba Novac, celebru haiduc. Theodor Aman  Alungarea turcilor la Calugareni Sigiliul  Tarilor Romane Unite -1600- Mihai Viteazul Realizand Unirea, se va intitula "Domn al Tarii Romanesti si Ardealului si a toata tara Moldovei".  Ridicand o tara noua si o noua putere militara, Mihai Viteazul isi va face dusmani in toate cele trei directii, spre Apus - Austria, spre Est si Nord - Polonia si spre Sud - Imperiul Otoman. Nobilii transilvaneni se revolta, cu sprijin extern, apoi si cei moldoveni. Mihai Viteazul apeleaza la imparatul Rudolf al II-lea, care il sprijina intro prima etapa, recucereste teritoriile pierdute, apoi este ucis de generalul Basta, langa Turda in noaptea de 9/10 august 1601. Capul ii este luat de Radu Buzescu si inmormantat la Manastirea Dealu, langa Targoviste.

Vasile Lupu, a fost domnitor al Moldovei de doua ori, intre aprilie 1634 - 13 aprilie 1653 si 8 mai 1653 - 16 iulie 1653. La origine era aroman. A fost vornic. A domnit in aceeasi perioada in care Matei Basarab era domn al Munteniei, avand multe conflicte cu acesta. La un momentdat a ajuns domn peste Moldova si Tara Romaneasca, in 1639. Sub domnia lui s-a ridicat manastirea Trei Ierarhi din Iasi, s-a refacut Manastirea Golia, ridicata in secolul al XIV-lea de logofatul Golia si, prin stradania Mitropolitului Varlaam, s-au tiparit "Carte româneasca de învatatura" - duminicelor de peste an" -cazania Mitropolitului Varlaam- Iasi 1643 ; "Raspunsuri la Catehismul Calvinesc" - Suceava 1645,  "Pravilele împaratesti".

Dimitrie Cantemir (n. 26 octombrie 1673 - d. 1723), domn al Moldovei (1693 si 1710 - 1711), este cunoscut mai ales pentru contributia de exceptie prin scrierile si tratatele sale, fiind unul din marii cronicari ai timpului.  S-a nascut la SIlisteni, Falciu (azi comuna Dimitrie Cantemir)  in judetul Vaslui. A avut o domnie controversta, numit fiind domn al Moldovei de catre turci dar, in urma unui tratat de pace cu Tarul Petru cel Mare, la Lutzk, pleaca la curtea tarului ca sfatuitor al acestuia. A fost numit Principe al Rusiei. A scris "Divanul sau Gâlceava inteleptului cu lumea"  scrisa in limba romana cu litere chirilice si tiparita in 1698 la Iasi, "Istoria hieroglifica", scrisa la Constantinopol în limba româna (1703 - 1705), "Istoria Imperiului Otoman (Istoria cresterii si descresterii curtii otomane), redactata în latina (Historia incrementorum atque decrementorum Aulae Othomanicae) intre 1714 si 1716, "Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor" (1719 - 1722), "Descriptio Moldaviae (Descrierea Moldovei), scrisa în latina (1714 - 1716).

Epoca Fanariota Constantin Mavrocordat - a fost domnitor în Muntenia de 6 ori si in Moldova  de 4 ori intre 1730 si 1769. A fost domnitorul care a suprimat serbia (sclavia medievala).

Mihail Sturdza, a domnit intre anii 1834 si 1849. A fost domnitor in perioada Revolutiei de la 1848. L-a sustinut pe Asachi la crearea Academiei Mihailene din Iasi, cu rang universitar (prima universitate din Principate).

Revolutia de la 1848 in Moldova nu a avut amploarea celei din Tara Romaneasca. Tinerii revolutionari redacteaza un memoriu in 35 de puncte reformatoare, cu respectarea Regulamentelor Organice care erau in vigoare in Moldova.  Au inaintat domnitorului Mihail Sturdza memoriul iar acesta a pus sa fie arestati. Parte dintre ei s-au refugiat in Bucovina, la Cernauti la casa familiei Hurmuzache si editeaza Gazeta Bucovinei unde Kogalniceanu publica "Dorintele Partidei Nationale" si, pentru prima oara se resping Regulamentele Organice si se vorbeste despre necesitatea  autonomiei Moldovei si Unirea cu Tara Romaneasca. Printre cei refugiati sunt  Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri, Costache Negri, Alecu Russo, fratii Rosetti, fratii Sion, Mihail Kogalniceanu si Alexandru Ioan Cuza.